Moment de criza pentru azi

Asta e de inspiratie mai veche, mai din iarna asa.

Scara in care stam acum e populata de oameni tare simpatici. Ai sentimentul, continuu, ca ai nimerit pe o ulita a unui catun, unde toata lumea se cunoaste, toata lumea stie si comenteaza ce se intampla cu fiecare, iar alimentara de la parter functioneaza perfect pe post de birt.

Asa ca de curand, de cand a dat un pic de caldura soarele de pe cer, se aduna sfatul popular pe bancute si bea cate o berica. Criza, necriza, cert e ca ajunge si pentru bichonelul havanez cate un capacel de bere, care o consuma cu mare pofta, parca ar sti ca astfel se romanizeaza tot mai mult si intra si el in randul lumii in care traieste. Bichonul e proprietatea- banuiesc ca de fapt e cadoul- unei tipe din scara si-l mai scoate bunicul la aer si la o berica din cand in cand. C-asa e pe la noi, stai 2 familii la confort 2, dar ai bichon havanez? Ai! Dar asta e deja alta poveste.

Si ca pomeneam de iarna, pai cand e frig afara, doar nu era sa stea lumea la sfat afara. Centrul activitatilor era beciul. Din balanganitul vizitatorilor care incercau apoi sa ajunga fiecare pe la etajul sau, am tras si concluzia: beciul era pe post de crama. Practic si la obiect, aproape de casa, aprovizionat bine de cu toamna probabil, fara batai de cap. Ce baruri, ce cluburi…oamenii stiu ce au nevoie si si-au creat toate conditiile. Pai, viata d-le!

Leave a comment

Leave a Reply