Intervievat de cariera

Intervievata(ul) de cariera are urmatoarea traiectorie: pune muuulte CV-uri, mai ales in faza de inceput cand isi cauta asiduu un loc de munca, mai are inca elan si aspiratii la anumite domenii, bine platite, asteapta telefoanele…cateodata vin, cateodata nu.

Cu fiecare interviu care trece, respectiv saptamana care trece, afla ca pretentiile la salariu le ai prea mari-ce nesimtire, sa vrei sa jecmanesti patronul ca sa traiesti tu decent!, ca nu corespunde postului la care a aplicat probabil pentru ca nici angajatorul nu stia ce vrea de fapt- cateodata chiar nu corespunde genul; ce ziceati, ca asta e discriminare?, o, dar exista si tipuri mult mai jignitoare de discriminare, pe langa ca esti femeie; poti sa mai ai nesimtirea sa fii casatorita si sa n-ai copii si automat se presupune ca vrei sa pleci in maxim un an inconcediu de maternitate si sa lipsesti firma de serviciile tale; sau poti avea deja copii, caz in care vei fi interogata cat de mici sunt, daca are cine sa aiba grija de ei acasa (ca tu se subintelege ca vei munci ore suplimentare neplatite); in orice caz daca ai intre 20 si 35 de ani, vei fi banuita ca dispari din campul muncii ca sa faci copii.

Intr-un final, intervievatul se poate angaja pe ceva temporar, prost platit, in proaste conditii de lucru, dar pune in continuare CV-uri…macar asa la misto. Culmea e ca primeste si telefoane, e chemat si la noi interviuri; insa de regula ramane la fel de dezamagit de oferta.

Multi se plang ca nici macar nu sunt sunati, insa intervievatul de cariera socheaza prin numarul interviurilor sustinute. Cel mai socat insa e de regula angajatorul cand aude ce asteptari salariale are candidatul (si nu sunt extraordinare), sau cand acesta din urma refuza direct oferta. Ca doar e criza, cum isi inchipuie ca-si poate permite?!

Leave a comment

Leave a Reply